ITRODUCERE SCURTA A VITAMINELOR

Vitaminele liposolubile: A, D, E si K







Absorbtia lor este strans legata de cea a lipidelor. Organismul poseda capacitatea de a stoca aceste vitamine, mai ales in ficat, motiv pentru care si ficatul animalelor se numara printre principalele surse de vitamine liposolubile. Sunt relativ putin afectate de prepararea termica a alimentelor, oricum, nu in aceeasi masura ca vitaminele hidrosolubile.






Surse: untura de peste, ficatul de vitel, patrunjelul, caisele uscate, galbenusul de ou, untul, etc.






Vitamina A are doua roluri primordiale – participa la realizarea acomodarii vizuale la intuneric si creste rezistenta la infectii a epiteliilor ( cutanat, respirator si cornean ). Participa, de asemenea, a formarea smaltului dentar si la buna functionare a ficatului, tiroidei si a altor organe. Carenta sa se manifesta prin uscaciunea mucuoaselor, hipercheratoza, hemeralopie, infectii respiratorii.






Necesarul de vitamina A este de 4000 u.i. la adulti si intre 1000 – 2500 u.i. la copii si adolescenti, in functie de varsta si greutate. Aportul excesiv de vitamina A poate duce la intoxicatii grave.






Vitamina D la nivelul tegumentului, sub actiunea razelor ultraviolete, are loc sinteza vitaminei D pornind de la un precursor al acesteia. Rolul ei se exercita la nivelul intestinului, unde favorizeaza absorbtia calciului si a fosforului, si la nivelul oaselor si dintilor, intervenind in calcifierea acestora. Carenta sa duce la osteomalacie si rahitism.






Necesarul zilnic este de 400 u.i. Aportul excesiv poate cauza intoxicatie si chiar deces. Sursele de vitamina D sunt: untura de peste, galbenusul de ou cu lapte.














Vitaminele hidroholubile: B, C, P






Organismul nu are capacitatea de a stoca aceste vitamine. Ele sunt solubile in apa si sunt foarte labile termic, fiind rapid distruse prin fierbere. Daca alimentele ( fructe, legume etc ) sunt lasate mult timp in apa, vitaminele se dizolva in aceasta. Au un rol important in reactiile metabolice din toate celulele organismului. Combinate cu proteine specifice, ele participa la sistemele enzimatice oxidative implicate in metabolismul glucidelor, lipidelor si proteinelor, deci la eliberarea de energie.






Grupul vitaminelor B curpinde: vitamina B1 ( tiamina ), vitamina B2 ( riboflavina ), vitamina B6 ( piridoxina ), vitamina PP ( nicotinamida ), acidul pantotenic, biotina, vitamina B12 ( cobalomina ) si acizii folici.






Vitamina B1 se gaseste in alimente de origine animala ( carne, oua, lapte ) si vegetala, mai ales in cereale. Este o vitamina destul de rezistenta la fierbere, regasindu-se in apa in care a fiert carnea, de exemplu. Carenta de vitamina B1 se manifesta prin iritabilitate, depresie, instabilitate emotionala, oboseala, pierderea apetitului, crampe musculare, nevralgii, constipatie, cefalee, insomnii, tahicardie moderata. Necesarul este de 1.4 mg/zi la adulti si adolescenti, 0,8-1 mg la copii.






Vitamina B2, se gaseste in alimentele de origine animala ( carne, oua, peste ) si in unele legume. Nevoile zilnice sunt de 1.6 mg/zi la adulti si 0,4-0,6 mg pana la 1,2 mg/zi la copii, in functie de varsta. Carenta se manifeste prin fisuri ale comisurilor labiale, limba rosie, depapilata, senzatie de arsura la nivelul ochilor, anemie, dermatita seboreica. Este foarte sensibila la razele ultraviolete, de aceea pastrarea alimentelor mult timp la lumina o distruge aproape complet.






Vitamina B6 este continuta de carne, lapte, oua, legume proaspete, cereale, cartofi, banane. Carenta sa, manifestata prin neuropatie senzitiva, iritabilitate, dureri abdominale, anemie, este intalnita mai ales in randul celor care fac tratamente de durata cu hidrazida sau in cazul consumului pe timp indelungat de contraceptive orale. Necesarul zilnic este 1,5 – 2 mg la adolescenti si adulti.






Vitamina B12 reprezinta una dintre cele mai importante vitamine, carenta sa ducand la anemie megaloblastica, forma care necesita, odata instalata, tratament pe toata durata vietii. Deficitul sau poate fi inregistrat la vegetarierni, deoarece se gaseste exclusiv in alimente de origine animala. Necesarul zilnic este de doua-trei micrograme la adulti.






Acidul folic – sunt foarte bogate in acid folic legumele cu frunze verzi, dar si ficatul, drojdia de bere, ouale.






VItamina C – fructele si legumele cele mai bogate in aceasta vitamina sunt, in ordinea continutului, patrunjelul, conopida, fragii, varza, portocalele, lamaia, grapefruit, sparanghelul, ceapa, coacazele si rosiile. Pare surprinzator, dar unele legume au un continut mult mai mare decat fructele. De asemenea, in ciaja unor fructe se gaseste o cantitate mai mare de vitamina C decat in miezul carnos. Prin fierbere, vitamina C se distruge extrem de usor, ca si prin conservare. Avitaminoza C duce la scorbut.






Vitamina E – este foarte importanta in refacerea articulatiilor ( a colegenului, in general )